Home > Congrese > Congres 2016 > Excursiile de la congresul național de speologie Oravița 2016

Excursiile de la congresul național de speologie Oravița 2016

P1190528

 

Excursiile sunt programate pe zile. Pentru programul excursiilor vă rugăm să consultați paginile:

Programul excursiilor la congres

Programul excursiilor pre și post congres

Harta turistica a parcului national Cheile Nerei – Beusnita

Excursii in peșteri
P. Comarnic
comarnic

Peștera Comarnic

Localizare: Dealul: Cleanțul Putnata, valea Ponicova, versantul drept.
Latitudine: 45°10’42,6″N; Longitudine: 21°56’50,9″E; Altitudine absolută: 520 m.
Morfometrie: Dezvoltare 6.201 m; Denivelare -101 m; Extensie 1.081 m.
Descriere: Cavitatea reprezintă o străpungere hidrogeologică a pârâului Ponicova în bazinul Comarnic și are 7 intrări. Este structurată pe trei mari nivele paralele, având direcția generală N-S: inactiv, inactiv temporar și activ. Nivelul inactiv este format dintr-o succesiune de puțuri (intrările Avenele Ponicova), galerii și săli de mari dimensiuni, bogat concreționate și cu sedimente masive. Nivelul Inactiv este format din galerii mari alternate cu galerii înguste și sifoane. Sunt numeroase depozite sedimentare recente dar cu rare formațiuni. Nivelul activ este format din galerii cu înălțimi reduse sau galerii inaccesibile încă neexplorate.
Spectaculozitate: Etajul inactiv se distinge prin morfologia marilor galerii și săli bogat concreționate precum și intercalațiile de silex în plăci din tavan și pereți. Etajul inactiv temporar este spectaculos prin galeriile mari cu rocă nudă, străbătute de cursul de apă cu un debit mediu de 65 l/s pe parcursul căruia sun mai multe sifoane, dorne, praguri și cascada Ponicova de -1,5m.
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea cavităților.
Timp de vizitare: 3 – 4 h.
Data vizitei: 3 septembrie

2239-3 Av. Gorun-mic

Avenul Gorun

Localizare: Dealul: Tâlva Mică, valea Lișava, versantul stâng.
Latitudine: 45° 3’35,60″N; Longitudine: 21°44’29,40″E; Altitudine absolută: 440 m.
Morfometrie: Dezvoltare 226 m; Denivelare -104 m; Extensie 48 m.
Descriere: Galeria mică a intrării este urmată de o succesiune de 3 puțuri fiecare având -7m, separate de mici galerii și săritori cu multă argilă și zone concreționate. Urmează un puț de -25m și unul de -9 m pe care cade o cascadă cu debit mediu de 0,2l/s. Din acest punct, urmează o galerie descendentă, cu numeroase săritori, un puț de – 9 m și sectoare de galerie îngustă, argiloasă, în capătul căreia este un sifon.
Spectaculozitate: Succesiunea de puțuri până la denivelarea de – 80m și câteva zone cu formațiuni.
Echipament necesar: echipament individual și colectiv pentru parcurgerea cavităților verticale.
Timp de vizitare: 4 h
Data vizitei: 5 septembrie; 8 septembrie, orele 10-16.

Taietura Tatarului

Avenul Uteriș (Tăietura Tătarului)

Localizare: Dealul Cioploaia, valea Caraș, versantul stâng.
Latitudine: 45°02’19,50″N; Longitudine: 21°51’05,50″E; Altitudine absolută: 656 m.
Morfometrie: Dezvoltare 1.556 m; Denivelare -145 m; Extensie 313 m.
Descriere: Cele trei intrări verticale formează un puț de -35m la baza căruia este o pantă de grohotiș ce se continuă cu o galerie strâmtă cu puțuri de adâncime mică. Printr-o deschidere în peretele puțului de la intrare, se continuă avenul cu o succesiune de puțuri, săli și galerii până la nivelul activ sau temporar activ. Acest nivel este caracterizat la cota medie de -140m de o galerie cvasiorizontală, cu depozite aluvionare și de argilă, străbătută de un curs de apă cu un debit mediu de 0,5l/s.
Spectaculozitate: Puțul de la intrare, sălile și galeria activă.
Echipament necesar: echipament individual și colectiv pentru parcurgerea cavităților verticale.
Timp de vizitare: 8 h
Data vizitei: 10 septembrie, orele 15-19, 15 septembrie;

Avenul din Simion

Avenul din Simion

Avenul Mare din Simion

Localizare: Dealul Simion, valea Călugăra, versantul drept.
Latitudine: 45°02’01,10″N; Longitudine: 21°45’20,20″E; Altitudine absolută: 615 m.
Morfometrie: Dezvoltare 98 m; Denivelare -57 m; Extensie 40 m.
Descriere: De la intrare urmează o galerie puternic înclinată și îngustă la finalul căreia este un puț de -15 din care se ramifică Sălița cu Cristale. De la baza puțului urmează o galerie cu pantă accentuată de -70° și sedimente în planșeu la finalul căreia este o strâmtoare. De aici, o galerie bogat concreționată continuă descendent cu o pantă medie de 30° până la un puț de -4m și apoi o sală cu un diametru de cinci metri în planșeul căreia se formează temporar un lac.
Spectaculozitate: Helictitele din galeria finală, lacul.
Echipament necesar: echipament individual și colectiv pentru parcurgerea cavităților verticale.
Timp de vizitare: 1,5 h
Data vizitei: 9 septembrie, orele 10-17; 14 septembrie;

P. Buhui-mic
P1060848P1240390

Peștera Buhui

Localizare: Dealul Colonovăț – Culmea Urșilor, valea Buhui, versantul stâng.
Latitudine: 45°05’36,4″N; Longitudine: 21°53’07,1″E; Altitudine absolută: 620 m.
Morfometrie: Dezvoltare 6.547 m; Denivelare -50 m; Extensie 1.407,5 m.
Descriere: Cavitatea are patru intrări (Intrarea Certej, Intrarea prin Aven, Intrarea prin Dolină, intrarea Grota Buhui). Galeriile sunt dezvoltate pe direcția văii de doline de la suprafață – valea pe care a curs inițial pârâul Buhui. Are o galerie principală, activă, lungă de 2.500m și galerii secundare, cele mai importante fiind: Galeria Fosilă, Sălile cu Faună, Sala Urșilor (65m), Sala Confluenței, Sala Coloanelor.
Cursul principal de apă are 2 cascade de -2 și -4m și 6 afluenți. Cel mai important curs de apă ca debit și mărime a galeriilor submerse provine de la Avenul Albastru și Peștera de la Izvarniță. Sala Urșilor, Galeria Amvonului și Sala Coloanelor sunt situate la un nivel superior față de galeria activă, fiind bogat concreționate.
Spectaculozitate: Galeriile mari străbătute de pârâul subteran Buhui cu un debit mediu de 80 l/s ce formează numeroase lacuri, forme de eroziune, coroziune și depunere.
Echipament necesar: neopren, cunoștințe de înot sau barcă pneumatică, echipament și cunoștințe de coborâre pe coardă -5m.
Timp de vizitare: 2 – 4 h.
Data vizitei: 7 septembrie; 8 septembrie, orele 10-18.

Puțul Vodari

Localizare: Dealul Vodari, valea Ciclova, versantul drept.
Latitudine: 45° 02’03.88″N; Longitudine: 21°43’53.65″E; Altitudine absolută: 394 m.
Morfometrie: Dezvoltare 60 m; Denivelare -36 m; Extensie 5 m.
Descriere: Intrarea este verticală, reprezentând un puț de -60m a pic cu lățimea de 4 m, săpat în calcar după care continuă o galerie orizontală ce face parte dintr-o veche lucrare mineră.
Spectaculozitate: puțul de -36 m, profilul geologic.
Echipament necesar: echipament individual și colectiv pentru parcurgerea cavităților verticale.
Timp de vizitare: 2 h
Data vizitei: 7 septembrie; 13 septembrie

P1210469 P1060822

Peștera Ponor – Plopa

Localizare: Dealul Crivina, valea Miniș, versantul stâng.
Latitudine: 45°01’42,63″N; Longitudine: 21°50’15,14″E; Altitudine absolută: 549 m.
Morfometrie: Dezvoltare 2.269 m; Denivelare 38 m (-6; +32) m; Extensie 664 m.
Descriere: Cavitatea are două intrări între care este o galerie de 1152 m ce reprezintă nivelul activ, prin care curge pârâul Ponor cu un debit mediu de 180 l/s și 4 sifoane. Nivelul inactiv este de dimensiuni reduse, cu multe sedimente. Traseul vizitabil are o lungime de 600 m cu galerii de dimensiuni mari și zone cu formațiuni. După un prim sector de galerie activă, urmează o zonă cu gururi și bazine de până la 2 m înălțime ce se continuă cu o nouă galerie activă care în final este sifonată.
Spectaculozitate: Morfologia galeriilor, gururile de mari dimensiuni, baldachinul.
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea cavităților orizontale, active, neopren.
Timp de vizitare: 3 h
Data vizitei: 6 septembrie; 9 septembrie, orele 10-16.

pestera de la captare

Peștera de la Captare

Localizare: Dealul Cracul Roșu, valea Miniș, versantul drept.
Latitudine: 45°01’22,40″N; Longitudine: 21°53’34,84″E; Altitudine absolută: 539 m.
Morfometrie: Dezvoltare 1.167 m; Denivelare 60 m (-48; +12) m; Extensie 553 m.
Descriere: Galeriile inactive temporar sunt relativ largi cu depuneri masive de argilă pe pereți şi destul de bogat concreţionată în anumite porțiuni, cu numeroase lacuri și acumulări de apă (Galeria Lacurilor) a căror nivel şi număr variază funcţie de starea de incărcare a sistemului. Urmează un sifon la adancimi de -50m faţă de intrare după care galeria activă continuă încă aproximativ 1 km fragmentată de câteva sifoane. Întreaga galerie este de dimensiuni mari, caracteristice fiind intercalațiile de silex și formele de coroziune accentuată.
Spectaculozitate: Morfologia galeriilor, intercalațiile de silex din pereții galeriilor, lacurile.
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea cavităților orizontale, active.
Timp de vizitare: 4 h
Data vizitei: 10 septembrie, orele 10-16; 12 septembrie;

av cu gheata din mt rol

Avenul cu Gheață din Muntele Rol

Localizare: Dealul Culmea, valea Călugăra, versantul stâng.
Latitudine: 45°01’04,96″N; Longitudine: 21°45’55,82″E; Altitudine absolută: 824 m.
Morfometrie: Dezvoltare 44 m; Denivelare -35 m; Extensie 18 m.
Descriere: Intrarea avenului este reprezentată de un puț cu adâncimea de -30m după care se continuă cu o sală în pantă până la cota minimă de -35m. Până în luna iulie se mențin acumulări de gheață și formațini de gheață în zona sudică a sălii.
Spectaculozitate: Puțul mare de la intrare și acumulările de gheță.
Echipament necesar: echipament individual și colectiv pentru parcurgerea cavităților verticale.
Timp de vizitare: 1 h
Data vizitei: 11 septembrie, orele 15-19.

Pestera-Ponor-Uscata
Sala mare

Peștera Ponor – Uscat

Localizare: Dealul Crivina, valea Minișului, versantul stâng.
Latitudine: 45°01’48,79″N; Longitudine: 21°49’58,10″E; Altitudine absolută: 618 m.
Morfometrie: Dezvoltare 201 m; Denivelare -27 m; Extensie 155 m.
Descriere: Cavitatea are două intrări orizontale și o intrare printr-un puț de -15m ce ajung într-o sală centrală, în pantă, cu diametru de 40m. În partea inferioară a săli urmează o galerie de 15m la finalul căreia este un mic sifon. În partea vestică a sălii, este o galerie orizontală de 150m cu înălțimi de 10 m, bogat concreționată.
Spectaculozitate: Sala mare, formațiunile de calcit, formațiunile de gheață, iscăliturile istorice de pe pereți.
Echipament necesar: nu necesită echipament speologic.
Timp de vizitare: 0,45 h
Data vizitei: 11 septembrie, orele 10-12.

 

Profil-Avenul-de-sub-Culmea-NeagraPlan-Avenul-de-sub-Culmea-Neagra

Avenul de sub Culmea Neagră

Localizare: Dealul Culmea Neagră, valea Lupului, versantul stâng.
Latitudine: 45° 7’42,80″N; Longitudine: 21°48’42,30″E; Altitudine absolută: 635 m.
Morfometrie: Dezvoltare 650 m; Denivelare -193 m; Extensie 80 m.
Descriere: Rețeaua este predominant verticală, având de la intrare o succesiune de puțuri cu cascade ce au adâncimi de -35m -27m (Fântâna) -29m (Dușul). Între primele două puțuri sunt mici galerii cu săritori, formațiuni și 4 cursuri de apă ce confluează. De la baza puțului o galerie scurtă cu o strâmtoare la final, ajunge în Sala Mare unde sunt două ramificații principale. Ramura ascendentă este formată din 3 hornuri succesive ce au o denivelare de 90m. Ramura descendentă după Puțul Noroios de -24m, continuă cu o galerie îngustă cu numeroase săritori și puțuri de maxim -12m ce în final ajunge la un sifon.
Spectaculozitate: Succesiunea de puțuri, cascade și forme morfologice dezvoltate.
Echipament necesar: echipament individual și colectiv pentru parcurgerea cavităților verticale, active.
Timp de vizitare: 7 h
Data vizitei: 4 septembrie

P. de dupa Carsa II-mic

Peștera de după Cârșă

Localizare: Dealul Cioploaia, valea Caraș, versantul stâng.
Latitudine: 45°12’04,60″N; Longitudine: 21°52’32,30″E; Altitudine absolută: 243 m.
Morfometrie: Dezvoltare 1.300 m; Denivelare 54 m (-21; +33) m; Extensie 454 m.
Descriere: Intrarea este situată într-o dolină de prăbușire care separă Peștera Văleagă de Peștera de după Cârșă. Galeria inactivă străbate Sala cu Guano și continuă cu Galeria cu Miriapode ce are înălțimi reduse, în finalul căreia la un nivel inferior se dezvoltă galeria inactivă temporar. În amonte galeria cu meandre și depozite de argilă ajunge în Sala cu Prăbușiri de unde galeria are pasaje înguste alternate cu hornuri până în Galeria Diaclazelor unde se formează un semisifon. De aici Galeria Raicovacea continuă cu zone joase, apă stagnantă în aluviuni, două hornuri mari și în final un sifon. În aval, o sută de metrii galeria este cu înălțimi reduse și mari acumulări de sediment după care galeria se mărește până în dreptul unui puț de -20m. După acest puț urmează Galeria activă Șereniac, străbătută de un curs de apă cu debit de 0,2l/s până la un sifon. Galeria are dimensiuni mari, forme de eroziune, coroziune și precipitare chimică de excepție.
Spectaculozitate: Morfologia galeriilor cu meandre, laminoare și diaclaze, numeroase discuri.
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea cavităților orizontale.
Timp de vizitare: 6 h
Data vizitei: 13 septembrie.

Mina Ciclova Montană

Localizare: Dealul Vodari, valea Ciclova, versantul drept.
Latitudine: 45° 1’36.13″N; Longitudine: 21°43’44.18″E; Altitudine absolută: 280 m.
Morfometrie: Dezvoltare 2.500 m; Denivelare 0 m; Extensie 2.000 m.
Descriere: Intrarea este orizontală, cu un baraj de beton în spatele căruia este format un lac pe galerie de 400m. Din galeria principală de 2.000m străbătută de un curs de apă cu debit mediu de 0,5l/s, se ramifică galerii secundare săpate recent sau lucrări minere istorice. Rețeaua de galerii are în componență câteva săli, sala motoarelor, două puțuri înecate de apă cu adâncimi aproximate la -50 m, ziduri de piatră, profile săpate în roci carbonatice, depozite de calcit și calcit flotant.
Spectaculozitate: Lacul de la intrare, galeriile istorice, sala motoarelor, profilele geologice.
Echipament necesar: echipament individual parcurgerea cavităților orizontale, neopren.
Timp de vizitare: 3 h
Data vizitei: 6 septembrie; 12 septembrie

Excursii de suprafață
DSCN9771 P1400288 P1400311

Traseul Cheile Nerei

Caracteristici: Marcaj bandă roşie.  Lungime 22, 7km, diferenţă totală de nivel 45 m.
Descriere: Localitatea Şopotul Nou – Cheile Nerei (Driştie – Poiana Meliugului – Lacu Dracului – Izvorul Iordanului – Cantonul Damian – Poiana Lindinii – Conf. cu Valea Beului ) – localitatea Sasca Română.
Obiective: Poiana Driştie, peretele calcaros Cârşa Lungă, Avenul Cutezătorilor (-44m), Peştera lui Miloş (643m), Poiana Meliugului, Lacul Dracului, Cascadele seci de pe Ogaşul Porcului, Abruptul Pânza Albinii, Cascadele de pe Ogaşul Ulmul Mic, Izvorul Iordanului, Poiana Alunilor, Peştera Voinii (51m), Cascadele de pe Valea  Ulmu Mare, Peştera Boilor (126m), Peştera lui Vât, Peştera de la Farna, “Peştera La Găuri”, Cârşa La Închinăciune, Cascadele de pe Valea Rea, Cârşa Şoimului, Peştera Gaura Porcarului (152m), Peştera Dubova (384m), Cascadele de pe Valea Porcarului, Pereţii calcaroşii Turnu Mare al Begului şi Turnu Mic al Begului, Peştera Rolului, peretele calcaros Cârşa Băltan, peretele calcaros Cracu Maicăi, belvedere la podul Beului, tunelele, peretele calcaros Cârşa Cărăula şi grohotişurile calcaroase.
Spectaculozitate: Pereții calcaroși, Izbucul Iordanului, poteca săpată în stâncă și tunelele Cărăula, grohotișuri, intrări de peșteri.
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea traseelor cu dificultate mică.
Timp de vizitare: 9 h.
Data vizitei: 3 septembrie

Traseul Valea Ciclovei

Caracteristici: Marcaj -. Lungime 4km, diferenţă de nivel totală 410m.
Descriere: localitatea Ciclova Română – Valea Ciclova – confluența cu valea Călugăra – Poiana şi cantonul Iulia.
Obiective: Versantul dealului Simion, Izvoarele Simion 1, 2 şi 3, depozitul de tuf calcaros, Peștera Adam Neamțu (120m ), Avenul numărul 1 din Simion (-57 m), vegetaţia de stâncărie pereți calcaroși, ponorul migrator, depozite de travertin în albia cursului, afluentul valea Călugăra cu mănăstirea Călugăra, grohotișuri calcaroase și abrupturi.
Spectaculozitate: Pereții calcaroși, izvoare și cascade în tuf calcaros.
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea traseelor cu dificultate mică.
Timp de vizitare: 2 h.
Data vizitei: 4 septembrie

valea ilidia

Traseul Valea Ilidia

Caracteristici: Marcaj -. Lungime 3,7km, diferenţă de nivel totală 200m.
Descriere: localitatea Ilidia – Valea Vicinic – Cheile Valea Mare, Cârșa Șoimului și Cârșa Lazăr – Poiana şi cantonul Valea Mare – cascada Valea Mare.
Obiective: Morile de apă, Canionul, cascade în travertin, Cheile Valea Mare, Cascada Valea Mare, picturile din Cotul Turcului.
Spectaculozitate: Cheile Valea Mare, Cascada Valea Mare, picturile din Cotul Turcului.
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea traseelor cu dificultate mică.
Timp de vizitare: 2 h.
Data vizitei: 5 septembrie

cheile susarei1

Traseul Şuşara

Caracteristici: Marcaj cruce albastră. Lungime 4,3km, diferenţă de nivel totală 330m.
Descriere: localitatea Sasca Montană – Valea Şuşara – Poiana şi cabana Şuşara – Cascada Şuşara – Poiana La Lac – Localitatea Cărbunari.
Obiective: Cheile Şuşara, versanţi stâncoşi împăduriţi, depuneri de travertin şi bazine în albia pârâului, galerie de mină Romană, Peştera cu Apă din Valea Şuşara (152m), Cascada Şuşara (-14m), Poiana La Lac, Izvorul și ponorul La Lac.
Spectaculozitate: Pereții calcaroși, cascade în tuf calcaros.
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea traseelor cu dificultate mică.
Timp de vizitare: 2 h.
Data vizitei: 6 septembrie

P1310792 P1310795

Traseul Cheile Minișului

Caracteristici: drum asfaltat (DN 57B). Drumul asfaltat străbate Cheile Minişului pe o lungime de 14 km din totalul de 26,3 km între Oraşul Anina şi Comuna Bozovici; diferenţă de nivel totală 300m.
Descriere: localitatea Anina – Valea Ştaier – Poiana Iudina – Lacul Gura Golumbului – Păstrăvăria Miniș. De aici se poate continua drumul până în localitatea Bozovici.
Obiective: lapiezurile din Valea Morii, Izvorul Irma, Izvorul Predilcova, pereţii calcaroşi, Peştera de la Captare (960m), Peştera de la Cârşa Roşie (149 m) depozitul de travertin de la Izvorul Colonia Minişului şi cascada Cârșa (15 m), cavitate în tuf calcaros, Lacul Gura Golumbului, canionul Golumbu (500m), Ponorul Gura Golumbului, Găurile lui Miloi 1 (33 m dezvoltare), Găurile lui Miloi 2 (123 m dezvoltare), Peştera Suspendată (113 m dezvoltare), Peştera Activă (97 m), Avenul Domnesc (- 90 m), Avenul Bradului (- 68 m), Avenul Renegaţilor (- 79 m), Peștera Albă, Cascada Bigăr (- 15m), Izbucul Bigăr, pereţi calcaroşi cu înălţimi de 100 m şi mari grohotişuri în bază. Versanţii sunt împăduriţi predominând fagul sau vegetaţia de stâncărie.
Spectaculozitate: versanții cheilor cu adâncimi de 300m, cascada Cârșa, Cascada Bigăr, Izbucul Bigăr, Ponorul Avenul Golumbu, ponorul Avenul Domnesc.
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea traseelor cu dificultate mică.
Timp de vizitare: 6 h.
Data vizitei: 7 septembrie

Traseul Valea Beiului

Caracteristici: Marcaj: bandă galbenă. Lungimea 21 km., diferenţă totală de nivel 545 m.
Descriere: Cheile Minişului (confluenţa cu Valea  Steierdorf) – Valea Miniş – Peştera Plopa – Canton Crivina – Poiana Gura Răcăjdianului – Valea Răcăjdianului – Valea Beiu Sec – Cantonu Beiu Sec – Lacu Ochiu Beu – Valea Beiului – cabana Valea Beiului – Podul Beiului – Cheile Nerei în traseul Şopotul Nou – localitatea Sasca Română (marcaj bandă roşie).
Obiective: Cheile Văii Minişului, Izvorul Irma, Peştera Ponor – Plopa (2000 m), Poiana lui Marcu, doline şi văi de doline, Poiana Gura Răcăjdianului, Valea Răcăjdianului, pădure de fag, Izvorul Seleştiuţa, Peretele calcaros Tâlva Ursoaia, Lacul Ochiul Beului, Cascadele văii Beului, depozite de travertin de-a lungul văii, Lacul Bei, peretele calcaros Dealul Despedea, pădure de fag şi păşuni împădurite.
Spectaculozitate: Pereții calcaroși, Lacul Ochiul Beului, grohotișuri, intrări de peșteri, cascade în tuf calcaros, păduri
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea traseelor cu dificultate mică.
Timp de vizitare: 8 h.
Data vizitei: 12 septembrie

Cheile Buhui1 DSCN8343

Traseul Cheile Buhui

Caracteristici: Marcaj bandă albastră. Lungimea 13,8 km, diferenţă totală de nivel 230 m.
Descriere: Lacul Buhui – Peștera Buhui – Orașul Nou Anina – Lacul Mărghitaș – Cheile Buhui – Mediureca (confluența Buhui – Caraș).
Obiective: Lacul antropic Buhui construit pe carst, ponorul migrator din valea Buhui, Izvorul Certej, intrarea Certej a Peșterii Buhui (6.500m), vale seacă, vale de doline, intrarea prin dolină a Peșterii Buhui, Peștera Cuptoare (100m), resurgența și lacul subteran Buhui, terasamenul de cale ferată forestieră, lapiezuri de pădure, Lacul Mărghitaș, Peșterile de la Haldină, depozit de tuf calcaros, două tunele de cale ferată forestieră, depuneri de tuf calcaros și bazine în talvegul râului pe lungimi mari, pereți calcaroși, păduri de fag, izbucuri, podul metalic nituit Mediureca (40m).
Spectaculozitate: intrările peșterii Buhui, lacul subteran din intrarea peșterii Buhui, Lacurile antropice Buhui și Mărghitaș, Cheile Buhui cu bazinele de travertin în talvegul râului, podul Mediureca.
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea traseelor cu dificultate mică.
Timp de vizitare: 6 h.
Data vizitei: 13 septembrie

Traseul Valea Brădișorul de Jos

Caracteristici: Marcaj -. Lungimea 2,1 km, diferenţă totală de nivel 230 m.
Descriere: localitatea Brădișorul de jos – viaductul Jitin – depozitul de travertin.
Obiective: Viaductul de cale ferată Jitin (patrimoniu cultural), canion în tuf calcaros, bazine de travertin în valea Cuptor, depozit major de tuf calcaros, cascadă (-8m), izvorul Brădișor, peșteră.
Spectaculozitate: viaductul de cale ferată construit de muncitori Italieni, depozitul de tuf calcaros și fenomenele carstice asociate.
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea traseelor cu dificultate mică.
Timp de vizitare: 1 h.
Data vizitei: 14 septembrie

valea boistei 1 valea boistei 2

Traseul Valea Boiștei

Caracteristici: Marcaj -. Lungimea 5km, diferenţă totală de nivel 150m.
Descriere: localitatea Cărbunari – poiana Boiștii – podul Runcii.
Obiective: Peștera cu Apă de la izvorul Boiștei (70m), Peștera cu Apă de la Trei Izvoare (500m), Peștera Vântului (500m), Izvorul cald, versanți stâncoși, lapiezuri, bazine mari de travertin la podul Runcii.
Spectaculozitate: vale carstică cu numeroase izvoare și cavități active, bazine mari de travertin la podul Runcii.
Echipament necesar: echipament individual pentru parcurgerea traseelor cu dificultate mică.
Timp de vizitare: 2 h.
Data vizitei: 15 septembrie

 

Obiective culturale
IMG_0436Fotografie1127

Orașul Oravița

Oraviţa, cel mai important centru al Banatului Montan era şi cea mai importantă localitate din Banat pentru economia sa, pentru bogatele sale resurse, concentrate în solul şi subsolul Ţării Caraşului. La 1817, e menţionată o imprimerie locală unde Ion Constantini folosea 20 baloţi de hârtie anual pentru a scoate o gazetă până la 1820.
Orașul Oravița are prioritățile lui în istoria românească și în istoria Europei, între care:
·       primul Edificiu Teatral din spațiul culturii române, Teatrul Vechi, fondat între 1814-1815 și inaugurat în 1817,
·       prima Farmacie Montanistică, amintită documentar prima dată la 1763,
·       primul Furnal din istoria tehnicii românești, inaugurat în 1718 în localitatea Ciclova Montană,
·       prima Fabrică de Bere, inaugurată în localitatea Ciclova Montană, în 1718,
·       primele trasee feroviare din istoria civilizației tehnice românești: Prima Cale Ferată de pe teritoriul actual românesc Oravița-Baziaș, inaugurată în august 1854 și Prima Cale Ferată Montană Oravița-Anina, inaugurată în noiembrie 1863.

DSCN8324 DSCN8343

Teatrul Vechi

Localizare: Orașul Oravița. Latitudine: 45°02’26,80″N; Longitudine: 21°43’06,90″E.
Inaugurat la 5 şi 7 octombrie 1817, în prezenţa familiei imperiale de la Viena, Francisc I şi Carolina Augusta, însoţiţi de o suită de 77 de persoane, teatrul a fost construit dupa proiectele arhitectului Ion Niuni, in stilul Barocului vienez tarziu. Este primul teatru din Romania, prima cladire de teatru din sud estul Europei executată din piatră și prima clădire de teatru din Europa iluminată cu lămpi de acetilenă.
Este copia fidela a Burgtheaterului din Viena, la o scara de 1/6. Construit
Decorurile interioare, elaborate de Francisc Knee dupa proiectele lui Platzgher, sunt o copie fidela a teatrului din Viena.
A găzduit în 1868, pe Mihai Eminescu, care însoțea trupa de teatru a lui Pascaly, în calitate de sufleur. În 1880 Ciprian Porumbescu concerta pe scena acestui teatru iar în 1931, George Enescu a susținut un concert.
În cadrul cladirii Teatrului Vechi functioneaza un muzeu, cu elemente de cultură locala.
Biletul de intrare costa 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru copii/elevi/studenți/pensionari și include o vizita la Farmacia Knoblauch și la Muzeul Monetăriei Imperiale. 

Timp de vizitare: 0,5 h.
Orar de vizitare:-

DSCN8478DSCN8470

Farmacia Knoblauch

Localizare: Orașul Oravița. Latitudine: 45° 02’19,19″N, Longitudine: 21°42’53,95″E
Cea mai veche Farmacie Montanistica (Minieră) din România, fondată la 1763 de Edward Winter ca „farmacie de mana”, organizată cu sediul în clădirea actuală de farmacistul Johannes Lederer la 1790, in co-proprietate cu familia Knoblauch din 1796 apoi Farmacia „La Vulturul Negru”, dupa ce farmaciștii din „dinastia” de farmaciști Knoblauch o cumpără la 1818-1820. Azi, Muzeul de Istoria Farmaciei Montanistice, deține mobilier, instrumentar farmaceutic de la finele veacului al XVII-lea (1682) si până la anii 1950, arhiva documentară și biblioteca de carte veche ”Francisc Klima – Ionel Bota”.
Biletul de intrare se achiziționează de la Teatrul Vechi și costa 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru copii/elevi/studenți/pensionari și include o vizita la Farmacia Knoblauch și la Muzeul Monetăriei Imperiale. 

Timp de vizitare: 0,5 h.
Orar de vizitare: 11:00-19:00

kreitari 3DSCN8436

Kreitar moneda

Muzeul Monetăriei Imperiale

Localizare:
Orașul Oravița are prioritățile lui în istoria românească și în istoria Europei, O prioritate este și Monetăria („Bănăria”) de la Ciclova Montană,(apartinand de Oravita) prima de acest gen, cu instalații moderne pentru multiplicarea valorilor monetare de largă circulație (monede din aramă, resursă explorată la minele din preajmă) despre care știm astăzi că 1815 a fost anul de vârf al Monetăriei din Ciclova Montană şi nu anul intrării în activitate. Destui cercetători încă mai vorbesc de fondarea monetăriei de la Ciclova Montană, suburbana Oraviţei, la anii 1814-1815.
În realitate e vorba de anul 1811, după decretarea oficială a devalorizării monetare, prin Ordonanţa din 20 februarie 1811, tot atunci fostul director al furnalelor din Oraviţa, Augustin Filip Knoblauch (1764-1823), tatăl fondatorului farmaciei montanistice, Karl, fiind numit directorul monetăriei. Sugestia venea de la consilierul de tezaur şi preşedintele Tribunalului Montanistic, Prokop Lhotka de Zmislov (Smizlov).
Monetăria s-a înfiinţat prin decret imperial. Originalul actului a existat în arhivele orăviţene, în colecţia particulară Sim. Sam. Moldovan, până în 1960, când a fost donat Arhivelor Naţionale. În 1811, aşadar, sunt aduse trei prese hidraulice. În primii ani de funcţionare a instituţiei, piesele sunt trimise spre imprimare la Kormoncz şi Szelmeczbanya.
Monedele sunt realizate din cupru şi purtau sigla „O”, având mai multe diviziuni.
Emisiunile au fost următoarele:
– în 1811 se imprimă 3.584 bucăţi la valoarea de 3 creiţari;
– în 1812 alte 3.585 la valoarea de 1 coroană;
– în 1816-3.587 bucăţi la valoarea de ½ coroane;
– tot în 1816, 3.588 bucăţi de ¼ coroane valoarea.
Monetăria a funcţionat până în 1855 şi are ca stemă un ciocan şi un târnăcop, încrucişate în interiorul unei roţi dinţate, înconjurată de o cunună formată pe o parte din frunze de laur şi pe cealaltă parte din frunze de stejar. În perioada interbelică, locului unde se afla cândva monetăria i se spunea „bănărie”, aici funcţionând celebra moară a lui Iacob Stoia.
Biletul de intrare se achiziționează de la Teatrul Vechi și costa 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru copii/elevi/studenți/pensionari și include o vizita la Farmacia Knoblauch și la Muzeul Monetăriei Imperiale.

Timp de vizitare:-
Orar de vizitare:-

Linia de cale ferata Oravița – Anina

Localizare: Orașul Oravița și Anina.
Străbătând un ținut carstic, cu păduri întinse este considerată o minune inginerească chiar și în prezent. Terminată în 1863, linia este prima cale ferata montană din țară și traversează numeroase tuneluri si poduri construite în calcarele zonei carstice valea Jitin, Cheile Gârliștei.
Timp de vizitare: 2,5 h.
Orar de vizitare: plecare tren din Oravița ora 11:15. Plecare tren din Anina la ora 15:20

DSCN8589 DSCN8594

Gara Oravița

Localizare: Orașul Oravița. Latitudine: 45°02’14.50″N; Longitudine: 21°41’12.25″E.
Construită în 1849, este prima gară din țară. Principala particularitate a acesteia este plasarea la o anumită înălțime în raport cu celelalte clădiri ale orașului, astfel încât urcarea oamenilor și a mărfurilor se realiză cu ajutorul unui ascensor rudimentar, care în prezent nu se mai păstrează.
Timp de vizitare: 0,5 h.
Orar de vizitare:

 

Lacul Mic și Lacul Mare

Localizare: Orașul Oravița. Lacul Mic, Latitudine: 45°02’34,16″N; Longitudine: 21°43’24.27″E. Lacul Mare, Latitudine: 45°02’46,88″N; Longitudine: 21°43’58,42″E.
Sunt primele baraje de greutate din România construite în perioada 1723 – 1733 pentru spălarea minereurilor pe pârâul Oravița, cunoscute sub numele de Lacul Mare si Lacul Mic.
Timp de vizitare: 0,45 h.
Orar de vizitare:

Cuptorul de topit metale neferoase

Localizare: Orașul Oravița. Latitudine: 45° 01’39,53″N; Longitudine: 21°44’40,30″E.
Actualmente în ruină, acest cuptor a avut un puternic impact economic și social asupra întregii zone fiind primul cuptorul de topit metale neferoase din România.
Timp de vizitare: 0,5 h.
Orar de vizitare:

Beciurile fabricii de bere

Localizare: Orașul Oravița. Latitudine: 45°01’41,01″N; Longitudine: 21°44’11,94″E.
Construită la începutul secolului XIX, actualmente este declarat monument de arhitectura. Deține o rețea de tuneluri de mari dimensiuni.
Timp de vizitare: 0,5 h.
Orar de vizitare: numai cu notificare prealabilă.

Mănăstirea Călugăra

Localizare: Orașul Oravița. Latitudine: 45°01’20,81″N; Longitudine: 21°45’52,70″E.
Așezată în valea Călugăra la baza unor grohotișuri, acest lăcaș sfânt este vizitat de mii de credincioși care vin aici să se roage. Legenda Manastirii Calugara spune că un oier, în timp ce era cu oile la păscut, aude venind din inima codrului sunetele unui cântec. Mirat a pornit spre locul de unde venea sunetul, ajungând la o peșteră în care a găsit o icoană a Maicii Domnului și rămășițele pământești ale unui călugăr sihastru. De la această întâmplare pe locul peșterii s-a clădit Mănăstirea Călugăra.
Timp de vizitare: 0,5 h.
Orar de vizitare: 10 – 18h